Doctor Strange – Recenzie film

Joi, 3 Noiembrie am fost invitat de catre RAN Events la avanpriemiera filmului Doctor Strange in IMAX la Cinema City Shopping City Timisoara. Din pacate nu am putut merge DAR dupa un scor initial de 97% pe Rotten Tomatoes am zis ca azi musai trebuie sa merg sa il vad.

Doctorul Stephen Strange e un neurochirurg care dupa un accident isi pierde stabilitatea mainilor si astfel si posibilitatea de a mai continua sa lucreze in domeniu. Cu un ego echivalat doar de cel al lui Tony Stark, incearca totul pentru a-si vindeca mainile, ajungand in cele din urma in Katmandu, Nepal. Acolo perceptia sa despre lumea fizica e pusa la indoiala cand afla, intrun stil Wachowskian, ca exista o societate secreta de vrajitori (nu ca cei de la Hogwarts) care apara Pamantul de fortele intunericului, din alte dimensiuni, lumi si universuri.

Pe langa faptul ca pot schimba legile gravitatiei, printre cele mai impresionante vraji mi s-a parut cea de teleportare, care imi aminteste de efectul de fotografie cu Steel Wool.

M-a impresionat si atentia la detalii, in mod special una dintre scene din Nepal unde e un close-up pe degetele lui care trec peste niste prayer wheels. Scena asta nu era obligatorie. Dar regizorul a vrut sa o includa pentru a arata disperarea personajului care ar face orice pentru a se vindeca, inclusiv sa invarta niste cilindri de metal care ar putea sa-i aduca noroc.

3D-ul din film e superb, mai ales in IMAX. E acel gen de 3D care te face sa te simti ca esti fizic acolo si sincer la unele faze cand gravitatia si personajele cadeau in stanga si in dreapta, simteam ca pic de pe scaun, atat de bun e. La un moment dat s-ar putea sa-ti fuga pamantul de sub picioare 😉

Filmul imprumuta cu succes atat elemente din Inception, cat si din Matrix, astfel incat dintre toate 3, Doctor Strange reuseste sa aiba efectele vizuale cele mai impresionante(pentru care probabil va primi si un Oscar). Pasul e stabil de la inceput pana la final, actiunea si dialogul sunt echilibrate, nu exista momente de umplutura.

Cred ca cel mai important lucru in tot filmul e faptul ca personajele sunt bine motivate si ca povestea e credibila. Benedict Cumberbatch joaca impecabil rolul geniului (Sherlock Holmes, Alan Turing, Khan) care devine ucenicul lui Tilda Swinton(The Ancient One) – impunatoare si putin misterioasa si impreuna cu Mads Mikkelsen (personajul negativ) fac un trio care desi au greutatea lor si ar fi capabili, nu trebuie sa care in spate tot filmul. Sunt asistati la tot pasul de personaje secundare cu nume mari (Rachel McAdams, Benedict Wong, Chiwetel Ejiofor) care la randul lor adauga straturi de profunzime si dimensiune povestii.

Toata lumea stie ca la filmele din Universul Cinematic Marvel, nu te ridici cand se termina filmul. Mai astepti pana dupa credits ca sa vezi scena ascunsa 🙂 Pentru prima data ever, am stat pana dupa toate credits(5 minute aproape) ca sa vad cea de-a 2a scena ascunsa! Eram vreo 6 in sala si baietii care faceau curat asteptau sa ne ridicam, dar am ramas convinsi ca zvonurile sunt adevarate si ca primim ceva in plus.

In concluzie, Doctor Strange, cel de-al 14 film din Universul Cinematic Marvel e un succes garantat si o posibila sursa de inspiratie pentru viitori creatori de filme. Are actiune, umor, drama, tot ce trebuie sa aiba. Daca restul de filme Marvel din Phase3 vor fi la fel de bune, atunci de abia astept 2017.

 

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte Articolul Precedent:
The messenger
Am scris un SciFi short story: „The Messenger”

Cateodata ma apuca dorul de scris, dar de fiecare data ma descurajez. Ei bine, dupa o supradoza de cafea la...

Închide