Warcraft: Durotan – de Christie Golden | Recenzie carte

In Draenor, clanul Frostwolf isi duce existenta in Frostfire Ridge. Pe an ce trece conditiile devin din ce in ce mai grele si Gul’Dan, un warlock misterios vine sa ofere capeteniei o solutie: o noua lume, plina de resurse in care orcii sa se uneasca in The Horde care sa fie sub conducerea lui.

Clanul, condus initial de Garad, tatal lui Durotan, refuza oferta si e omorat la cateva zile dupa. Durotan, un orc intelept, iscusit in batalie si cu un mare respect pentru natura si traditie, preia mantia tatalui sau si afla de fapt cat de mare e povara unei capetenii.

Lumea in care traiesc e afectata de un sickness care afecteaza flora si fauna, iar clanul din Frostfire Ridge trebuie sa treaca peste multe provocari, de la calamitati naturale pana la atacuri din partea altor orci. In toate aceste stagii, Durotan e prins intre 2 decizii: sa incerce sa supravietuiasca singuri sau sa se alature hoardei, sub dominatia lui Gul’Dan.

Durotan si clanului sau sunt personajele centrale a povestii. Ei impreuna trebuie sa treaca peste seria de dificultati ce ii va diferentia de alte clanuri ca Blackrock sau Warsong. Membrii memorabili ai clanului Frostwolf sunt:

    • Orgrim Doomhammer(numit dupa arma legendara cu acelasi nume) e prietenul lui cel mai bun din copilarie, un personaj cu replici putine in carte, dar memorabile. E vocea „prietenului cel bun”, care ii are intotdeauna spatele si care mai detensioneaza o situatie cu cate o gluma bine plasata.
    • Draka e  perechea lui, un frostwolf intoarsa din exil, persoana in care are cea mai mare incredere si cu care se sfatuieste pentru a lua deciziile grele.
    • Drek’Thar,shamanul grupului (e un personaj central care va avea un rol mai important in carti viitoare), interpreteaza vointa spiritelor lumii: apa, foc, pamant, aer si viata

Personajul negativ e Gul’Dan, un fost shaman devenit warlock imbibat cu super-puteri, care aparent neavant nici un clan al sau a convins celelalte clanuri sa il urmeze. Apare doar de cateva ori, dar cand isi face aparitia, e o prezenta puternica si fura atentia cititorului cu usurinta. E atat de arogant …I hate him very much.

Ce mi-a placut in mod special in carte faptul ca autoarea Christie Golden a reusit sa-i plaseze si pe Draenei in carte, interactionand cu clanul si rezolvand o un conflict care parea de nerezolvat. Sunt descrisi ca fiind mai intalti ca orcii, de o piele albastra, cu coarne si copite la picioare, dar foarte timizi.  Imi place foarte mult story telling-ul autoarei si nu am simtit niciodata ca vreun pasaj a fost adaugat ca umplutura sau doar de dragul artei. Totul e relevant si descrierile ei sunt pline de expresii colorate si bogate in epitete care se rostogolesc pe limba: „he curled his lip into a soft grin”, „a tumult of emotions ran through him”, „his enormous frame”.

La un momentdat in carte, Gul’Dan trebuie sa se prezinte si nu vrea sa-si foloseasca titlul standard: nume, fiul al lui …, din clanul… ; GD vrea sa fie cunoscut doar sub numele de GD. Ca si Bono, sau Cher. Si ceilalti orci sunt foarte ofensati de lipsa aceasta de formalitate.

Am jucat World of Warcraft si am fost foarte pasionat de „the lore”. Stateam pe WowHead si pe WowPedia cu orele in sir. Actiunile din carte nu bat 100% cu jocul, iar fiind prequelul de la film, e facuta sa bata cu filmul.

Cartea e foarte buna, are vreo 300 pagini si o recomand celor carora le-a placut filmul Warcraft (2016), actiunile din carte fiind aliniate cu cele din film si nu neaparat cu cele din seria initiala de carti (Rise of the Horde, Tides of Darkness, Lord of the Clans).

One Comment

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte Articolul Precedent:
fantasticbeastsposter_0
Fantastic Beasts and where to find them – Recenzie film

In cinema. Se termina publicitatea. Se sting luminile. Incepe coloana sonora de la Harry Potter. Oh, it is ON! Fantastic...

Închide